Pe masura ce citeam lucruri noi, incercam sa le pun in practica si in mod uimitor am inceput sa fac poze mult mai proaste decat la inceput. Am fost tare dezamagit pe tema asta. Chiar m-am gandit serios sa renunt sa fac fotografii. Mi se parea absolut incredibil, ca acum cand stiu sa folosesc la nivel teroretic camera la perfectie, nu numai ca nu reusesc sa ajung la nivelul fotografilor consacrati, dar fac poze mult mai proaste.
Acest gand m-a macinat multa vreme si chiar nu credeam ca o sa ii dau de capat, cand intr-o seara, pe cand ma chinuiam sa fotografiez un apus, m-a lovit: eram atat de concentrat pe partea tehnica (Sa reglez bine camera, sa incadrez ca la carte, etc) incat pur si simplu nu mai avem timp sa simt fotografia respectiva. Fotografii cu adevarat buni, stiu despre ceea ce vorbesc. In momentul de fata, ma straduiesc mult mai mult sa "vad" cu sufletul ceea ce se intampla in fata mea. Sa incerc nu sa redau culorile, obiectele, oamenii, etc din fata mea ci sa recreez starea de spirit. Incerc sa redau prin fotografia mea, sentimentele traite, emotiile pe care le traiesc cei din fata mea sau atmosfera locurilor in care sunt.
Bineinteles ca este important sa ai echipament de top si mai ales sa stii sa il folosesti, dar nu trebuie sa uitam ca fotografia este o chestie de suflet, care ar trebui sa exprime mai mult decat ceea ce ai in fata ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu